Import și export de energie
România nu este nici importator, nici exportator — este și una, și alta, de mai multe ori pe zi. Curentul trece prin optsprezece linii de interconexiune către cinci țări, iar sensul pe fiecare dintre ele se schimbă odată cu prețul și cu producția orei. Mai jos e soldul de acum și ce trece efectiv prin fiecare linie.
Ce trece prin fiecare linie, chiar acum
Lista arată doar liniile care duc efectiv putere în acest moment; cele care stau la zero sunt omise. Semnul este dat din perspectiva României: export înseamnă că energia iese din țară pe acea linie, import că intră.
Cu cine este conectată România
- Bulgaria — Kozlodui 1 și 2, Varna, Dobrudja. Este cea mai încărcată graniță a României și, în practică, poarta către sud-estul Europei.
- Ungaria — Sândorfalva și Békéscsaba. Direcția către piața central-europeană.
- Serbia — Djerdap și Djerdap II (la Porțile de Fier), Pancevo 1 și 2, Sip, Kikinda.
- Republica Moldova — Vulcănești, Costești, Ungheni, Cioara, Gotești. Aici România este în mod obișnuit furnizor, nu beneficiar.
- Ucraina — Mukacevo.
Republica Moldova și Ucraina funcționează sincron cu sistemul european continental, ceea ce face ca aceste linii să fie folosite curent, nu doar în situații excepționale.
De ce sensul se schimbă în cursul zilei
Schimbul transfrontalier nu este o decizie luată pe an, ci rezultatul a ceea ce se întâmplă în fiecare oră. Trei lucruri îl mișcă:
- Soarele. La prânz, producția fotovoltaică urcă abrupt în toată regiunea. Dacă România are surplus, el pleacă la export; dacă vecinii au surplus mai ieftin, ajunge aici. După apus, producția solară dispare în câteva zeci de minute, iar sensul se poate inversa în aceeași oră.
- Prețul. Piețele en-gros din regiune sunt cuplate: energia curge dinspre zona unde este mai ieftină spre zona unde este mai scumpă, atât cât permite capacitatea liniei. Un import nu înseamnă neapărat că nu avem ce produce — înseamnă adesea că energia din afară este mai ieftină decât următoarea centrală care ar trebui pornită aici.
- Apa și vântul. O primăvară cu debite mari sau o noapte cu vânt puternic împing România spre export; o perioadă secetoasă și fără vânt face contrariul.
Ultimele 30 de zile
Numărăm zilele după soldul mediu al zilei, din propriul nostru istoric. Fereastra se mișcă, deci cifrele de mai jos se schimbă de la o zi la alta.
O zi „cu import” nu înseamnă că s-a importat continuu — de obicei înseamnă că orele de import au cântărit mai mult decât cele de export. Balanța zilnică, zi cu zi, este pe panoul live.
Cum se citește soldul
Sold pozitiv = import. Intră mai multă energie decât iese. Producția internă nu acoperă consumul, iar restul vine de la vecini.
Sold negativ = export. Iese mai multă decât intră. Se produce mai mult decât se consumă în țară.
Semnul este contraintuitiv pentru că „minus” sună a lipsă. Din acest motiv, aici este scris mereu și în cuvinte. Mai multe despre convenție, pe pagina Ce este SEN.
Întrebări frecvente
Cu ce țări este interconectată România?
Cu Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina. Fluxul se măsoară separat pe fiecare linie de interconexiune, iar suma lor este soldul național.
De ce România importă și exportă în aceeași zi?
Pentru că schimbul urmează prețul și producția din fiecare oră, nu o decizie luată pe an. La prânz, când fotovoltaicul produce mult, surplusul pleacă la export; seara, când soarele apune și cererea crește, aceeași țară importă. Sensul se poate schimba de mai multe ori pe zi.
Importul de energie înseamnă că nu avem destulă producție?
Nu neapărat. Într-o piață cuplată se importă atunci când energia din altă țară este mai ieftină decât următoarea centrală care ar trebui pornită aici. Import înseamnă adesea o alegere economică, nu o lipsă. Lipsa reală s-ar vedea ca deconectări, nu ca import.
Ce înseamnă semnul minus în dreptul unei granițe?
Semnul este dat din perspectiva României. Minus înseamnă că energia iese din țară pe acea linie, deci export; plus înseamnă că intră, deci import. Aceeași convenție se aplică și soldului național.