Cât consumă România

Consumul național de curent este o singură cifră, în megawați, care spune cât trage țara în clipa asta — case, birouri, fabrici, tramvaie, tot. Se schimbă din minut în minut și are un tipar foarte regulat: urcă dimineața, coboară noaptea, este mult mai mare iarna decât vara. Mai jos este cifra de acum, forma zilei de azi și explicația tiparului.

Cum arată o zi de consum

O zi lucrătoare urmează aproape mereu același traseu. Noaptea, între 3 și 5 dimineața, consumul atinge minimul zilei: dorm oamenii, dorm și cea mai mare parte din industrie. De pe la 6 începe rampa de dimineață — se aprind luminile, pornesc schimburile în fabrici, pleacă transportul public — și în două-trei ore urcă cu câteva mii de megawați. Urmează un platou peste zi, apoi un al doilea vârf după-amiaza sau seara, în funcție de anotimp, și coborârea de noapte.

Diferența dintre minimul de noapte și vârful zilei este uriașă: azi a fost de — ori. Sistemul trebuie să urmeze această curbă exact, în timp real, pentru că energia electrică nu se depozitează în rețea — cât se consumă într-o clipă, atât trebuie produs sau importat în aceeași clipă.

De ce vara vârful s-a mutat seara

Până acum câțiva ani, ziua de vară avea vârful la prânz: aer condiționat, soare puternic, activitate maximă. Astăzi curba de vară are o adâncitură la mijlocul zilei și vârful după apus. Motivul este fotovoltaicul: la prânz, panourile — de la parcuri mari până la instalațiile de pe case — acoperă o parte din cerere înainte ca ea să mai ajungă la rețeaua de transport. Ce se măsoară aici este consumul rămas, iar el scade. Când soarele apune, producția solară dispare în câteva zeci de minute și cererea reapare integral, exact în intervalul în care lumea ajunge acasă.

Într-o zi înnorată de iarnă cele două cifre ies apropiate, pentru că nu există producție solară care să sape adâncitura. Tocmai de aceea le citim din datele zilei în curs, în loc să le descriem la general.

Iarna față de vară: un leagăn de aproape patru ori

Consumul maxim al României apare într-o zi lucrătoare de ianuarie, dimineața, în jurul orei 09:30 — atunci se suprapun iluminatul, încălzirea electrică și pornirea industriei, pe o zi scurtă și rece. Cel mai mare vârf recent consemnat în sistem este de 9.235 MW, pe 19 ianuarie 2026. Recordul absolut rămâne 9.930 MW, din ianuarie 2017.

La celălalt capăt, minimul consemnat este în jur de 2.500 MW, în duminica de Paște, 20 aprilie 2025 — zi liberă, industrie oprită, vreme blândă, fără nevoie de încălzire sau de răcire. Între cele două extreme sunt aproximativ 3,7 ori. Aceeași țară, aceeași rețea.

Vara vârfurile sunt vizibil mai mici și, cum am spus mai sus, s-au mutat seara: pe 30 iunie 2026, vârful zilei a fost de 8.031 MW, la ora 19:02.

Ultimele 30 de zile, din datele noastre

Cifrele de mai jos sunt calculate live din istoricul pe care îl publicăm, deci se mișcă odată cu fereastra de 30 de zile. Nu sunt repere istorice, ci ce s-a întâmplat recent.

Ce înseamnă MW și cum se leagă de factura ta

Megawattul măsoară putere: cât curent se cere chiar în acel moment. Factura ta este în kilowați-oră (kWh) și măsoară energie: putere înmulțită cu timp. 1 MW este 1.000 kW; un consum național de 6.000 MW ținut o oră înseamnă 6.000 MWh de energie consumată în acea oră.

Legătura practică este vârful. Sistemul trebuie dimensionat pentru cea mai grea oră a anului, nu pentru media lui, iar orele de vârf sunt acoperite de cele mai scumpe surse disponibile — de obicei centrale pe gaz și import. De aceea consumul mutat în afara vârfului, indiferent cine îl mută, costă mai puțin sistemul întreg.

De unde vin cifrele

Toate valorile marcate ca live vin din feedul public al Transelectrica, operatorul rețelei de transport, prin panoul nostru live. Sunt mărimi operative instantanee, nevalidate statistic: bune pentru a înțelege ce se întâmplă acum, nu pentru raportări oficiale. Reperele istorice din secțiunea despre iarnă și vară sunt vârfuri consemnate în Sistemul Energetic Național și sunt marcate cu data lor, tocmai ca să nu fie confundate cu cifrele live.

Întrebări frecvente